CRITICA DE SPECIALITATE


CRITICĂ


  • Vergil Cojocaru Cover (pictor, membru UAPR)
  • Elena Borundel (artist plastic, membru UAPR, membru UCIN, profesor Școala de Artă București - Secția Decorațiuni Interioare)
  • Adrian Stoenică (arhitect, pastelist, membru UAPR, membru al Asociației Pasteliștilor Spanioli)
  • Armand Steriadi (critic de artă)
  • Speranța Ștefănescu (critic de artă)
  • dr. Marius Tiţa (critic de artă)

 Vergil Cojocaru Cover

25.03.2016.
Expoziția Pictură și fotografie
Hotel Crownw Plazza


,,Încă din antichitate mozaicul este folosit pentru a evoca pe om şi partea sa de umanitate.
 Artista Raluca Ioana Enăchescu deschide drum nou care continuă spornic pe cele ale tradiţiei; modernizează şi mai mult o decorativitate proprie.
Mozaicul „Adiere de vânt” este o frontieră între abstract şi figurativ, o convenţie artistică în care datele realităţii nu sunt negate sau părăsite, ci altfel exprimate, dar care strict păstrează esenţialul."



 Vergil Cojocaru Cover

22.04.2016.
Expoziția ,,Culorile primăverii”
Hotel Crownw Plazza










,,Raluca–Ioana Enăchescu cu o bogată pregătire profesională și artistică (Facultatea de Arhitectură, Școala de artă – secția Decorațiuni interioare) realizează bijuterii, pictură pe sticlă, mozaicuri, etc. Participă la multiple expoziții de artă decorativă, pictură, fotografie. Polivalentă și talentată.
Tehnica mozaic, pe cât dă rezultate artistice deosebite, tot pe atât este o tehnică grea și migăloasă. Mozaicul este o tehnică foarte veche. S-au găsit și s-au păstrat mozaicuri din Antichitate(Tomis-Constanța).
Mozaicul ,,Odette” prezent în expoziția ,,Culorile primăverii”, reprezintă o lebădă, care într-o asurzitoare tăcere, cea mai minunată creație a naturii, ne privește de sus într-o admirație și respect reciproc, lebăda-om, în cea mai frumoasă și pură efuziune a sufletului. Atât artista Raluca-Ioana Enăchescu cât și lebăda expusă, într-o smerenie, devin mândre, departe de a fi trufașe."



Vergil Cojocaru Cover
21.01.2017.
Expoziția ,,Arta de a fura timpului o clipă”
Galeria Romană


,,Ca pregătire profesională, arthitect, căsătorită cu artele plastice, îmbină armonios o exactitate artistică arhitecturală cu delicatețea și gingășia mai multor ramuri ale artelor plastice: mozaicuri, pictură pe sticlă și multiple combinații, reuște simbioze în diverse tehnici ale artelor decorative. În final, rezultatul este o artă monumentală pe care o putem considera ca pe o artă care este capabilă să treacă de la o tehnică la alta , fără să se altereze . O putem considera ca pe un prim alfabet al gândirii omului.
Pentru artista ale cărei merite plastice sunt recunoscute și popularizate prin expoziții, materia și spiritul se intrepătrund: există lucruri asemenea viețuitoarelor, suflete vegetative, peisaje care cugetă, statui care visează; natura nu este frumoasă decât pentru cine știe să o vadă. ,,Totul depinde de subiectiv” (ar exclama Flaubert): ideea caută iar pasiunea visează în efortul de a-ți regla emoția și de a-ți domina elanurile sentimentale, pe fondul amplu al vieții. Încântat de expresiile frumoase pe care le adresez artistei Raluca-Ioana Enăchescu și lucrărilor ei, mai adaug că este un arhitect-artistă plastică, ambițioasă, frumoasă, dotată cu multă voință, are capacitatea de a-și păstra energia voinței.
Reține în creațiile sale, ca într-o oglindă pe care o plimbă de-a lungul unui drum, zugrăviri a unei curate inimi omenești.
Dumnezeu nu refuză nimănui dorințele (rugile). El dă fiecărui om chemarea și talentul pentru care a fost creat! ”


 Vergil Cojocaru Cover
16.02.2017.
Expoziția ,, Concertul Primăverii’’ 
Galeria de artă Labyrinth


,,Artista plastică Raluca-Ioana Enăchescu, de profesie arhitect, cu studii superioare de specialitate, prin dezvoltarea talentului pe care îl observăm în ritmicitatea expozițiilor la care participă, își realizează visurile artistice etalând aptitudinile cu care s-a născut și peste care Dumnezeu a suflat din belșug și cu multă blândețe o multitudine de haruri, umane, artistice și sufletești. Am urmărit activitatea artistică a artistei plastice. Expoziția de grup la care participăm astăzi, îmi oferă prilejul de a scoate în evidență pentru a câta oară, neobosita și inteligenta muncă artistică a Ralucăi Enăchescu. este preocupată de toate genurile din arta plastică. Artista nu va lăsa niciodata o lucrare care nu va fi pe placul ei. Dacă o lucrare artistică nu este pe placul artistului creator, privirea tablou-artist și artist-tablou este de o tăcută închegare nereușită a nemulțumirii.
Artista-arhitect Raluca-Ioana Enăchescu aparține ,,familiei de artiști plastici gânditori, sclipitori, și realizatori ai gândurilor ce îi preocupă”.
Să o aplaudăm și să-i mulțumim Creatorului că a trimis pe pământ un asemenea înger, activ, iubitor de frumos și semeni.

Mă bucur că Dumnezeu ne-a creat posibilitatea de a fi contemporani.”


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 

Elena Borundel
Membru U.C.I.N.
Membru U.A.P.R.
Profesor la Școala de Artă București – Secția Decorațiuni Interioare



,,Particularitatea lucrărilor doamnei Raluca-Ioana Enăchescu constă în îmbinarea plastică a decorativismului, atât cromatic, cât și textural. Creațiile sale se remarcă prin mixarea cu succes a diferitelor tehnici de lucru, predominând afinitatea față de mozaic și traforare a lemnului. Expresivitatea obiectelor decorative se naște din exactitatea profesiei de arhitect, fapt ce o trădează în desfășurarea cu acuratețe a elementelor de libmaj plastic, linia, punctul, pata de culoare, pe diferite suporturi de lucru. Cromatica sincronizată subiectelor, dezvăluie un rafinament afectiv ce se raportează simultan la mai multe materiale. Când cele trei puteri, rațiunea, voința și sentimentul se unesc într-o ecuație cu o necunoscută, rezultatul din punct de vedere artistic este creația sub orice formă. În cazul doamnei Raluca-Ioana Enăchescu, acest spirit creator răsare din eul său lăuntric, căutând lumina simezelor, permanent. Creația ei este o mărturisire inocentă a sufletului, devenind treptat o spovedanie cromatică, pe care o impărtășește prin expozițiile sale, publicului iubitor de frumos."


15.09.2018.
Expoziția personală ,, Alegorie’’ , ARCUB, Hanul Gabroveni, Sala Arcelor, București


Privind-o ........al căutării de sine, pe plan existențial și profesional artista Raluca-Ioana Enăchescu se autodescoperă la clasa de artă decorativă a Școlii de Artă București cadru propice dezvoltării activității și spiritului experimental. Are la bază studiile Facultății de Arhitectură ce-i domină opera printr-o suită de cunoștințe de desen, simț al proporțiilor și minuțiozitate. Artista dezvoltă în timp un interes pregnant pentru anumite tehnici de lucru și în special mozaicul. Deși este o tehnică murală transpusă pe suport mobil, adaptată posibilitășilor expozișionale. Inserează în oprera sa elemente neconvenționale  sinuoase din cupru, dar și elemente naturale precum conuri de pin,flori, melci, etc. face apel la tehnici mixte oferin voloumetrie lucrărilor sale, care alternează planeitate cu bazorelieful mozaical, dar și structura repetitivă a pietrelor pe suprafețe lobere.......cromatic prin tușe...... Interesul ei se îndreaptă spre stilizarea formei, melci, scoici , dar și creaturi înaripate și motive antropomorfe și nu în ultimul rând, motive prin care personifică anotimpurile, elementele vitale, focul, pământul, apa sau anotimpurile. Gruparea elementelor feminine relaționează armonios în ......alegorice. Opera vizuoală va fi la rândul ei susținută de o ....pe care o desfășoară ....artista. Abundența cromatică este latura sa forte, deoarece jucstapune echilibrat atât nuanțele pastelate cât și pe cele saturate. Materialele alese, îndeosebi mozaicul ceramic, este bine structurat, iar calitășile plastice sunt susținute de lumină, accesoriu ideal fără de care opera artistei nu ar putea fi percepută la justa ei valoare. Mozaicul este o tehnică grea, complexă, puțini s-ar încumeta să o facă, ar acest fapt dovedește forța ei creatoare lăuntrică, ambiția și calitățile ei.

 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Adrian Stoenică,

membru UAPR din 1994,filiala grafică București,
membru ASPAS (Asociația Pasteliștilor Spanioli) din 2013

..De profesie arhitect, Raluca-Ioana Enăchescu surprinde prin pasiunea pe care o manifestă pentru o varietate de tehnici, unele dificile, dintre care amintim pictura pe sticlă, gravura, icoane pe sticlă , mozaic dar si pentru meștesugul,uneori de mare migală, al bijuteriilor. Pe toate acestea le abordează cu profesionalism, răbdare și respect deopotrivă pentru întreg ca și pentru detalii.
Bunăoară, când își propune ca temă o pasăre deosebită, multicoloră (,,Păun”, 50x80 cm.-vitraliu Tiffany si laviu), știe cu mare măiestrie să o pună în pagină în așa fel încât să capteze întreaga atenție a privitorului. Pe un fundal alb, desenat în arc gotic, înconjurat de pete de culoare, păunul se citeăte cu mare claritate, etalandu-și cu grație penajul viu colorat.Un soare tutelar atrage privirile în colțul din stânga, dar simți cum cele zece discuri, riguros distribuite, echilibrează perfect compoziția.O lucrare armonioasă, care delectează ochiul și bucură sufletul.
O abordare compozițională diferită, dar tot atât de bine gândită, o observăm în ciclul Anotimpurile (cvadriptic 4x35x67 cm.),panouri verticale de mozaic , unde în centru sunt plasate  siluete feminine grațioase, înconjurate de curbe ale fundalului care conduc invariabil spre personaj. Interesantă și semnificativă pentru fiecare anotimp în parte este alegerea atributelor cu care personajul feminin-anotimpul se justifică: stânjenei și lira pentru Primavară, floarea soarelui și mandolina pentru Vară, Toamna cu ciorchini de struguri și flaut, Iarna cu viforul zapezilor si violoncel. Cerului senin al primelor trei anotimpuri i se alatura un cer cenușiu pentru iarnă.
Sunt, asadar, semne  certe că Raluca-Ioana Enăchescu își gândește cu mare atenție lucrările, pe care le prezintă publicului numai după o minuțioasă evaluare a nivelului ridicat de calitate la care au ajuns."


 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Armand Steriadi
Iulie 2016
Expozitie pictura,artă decorativă și fotografie – Festivalul Teatru sub luna- ediția 2



Raluca – Ioana Enăchescu ...sau cum se (re)descoperă ,,Seminția lui Laocoon”

,,Raluca-Ioana Enăchescu își înscrie numele în acea ,,famille d’espirit” cu preocupări și proiecte exhaustive, privite și înțelese la o dimensiune cu totul aparte. Provenind dintr-o familie de intelectuali, cu vaste ramificații în mai toate sferele artei (poezie, pictură, literatură de sertar, desen, sculptură) creatoarea în cauză a făcut din arta decorativă (și varile sale tehnici precum: mozaic, vitraliu Tiffany, pictură pe sticlă, gravură pe sticlă, țesut, traforj lemn, colaj textil sau icoane pe sticlă) o voce distinctă, atent racordată la mișcarea de idei a generației sale.
Semnul esențial al creației sale ar putea fi acela așezat în imaginea lebedei  (v. ,,Odette” – lucrare realizată în mozaic) – imagine care, în accepția lui Gaston Bachelard reprezintă întruchiparea inocenței, a dăruirii fară limite. În aceeași gamă ideatică se situează și lucrarea ,,Anotimpurile” (un cvadiptic în mozaic, de vastă respirație muzical-afectivă, o incursiune lirică în lumea sunetelor, înfăptuită la modul feminin prin intermediul unor instrumente ancestrale, de la harfă, până la flaut și violoncel).
Există în lucrarile arhitectei Raluca-Ioana Enăchescu o indisolubilă relație între sacru și profan, între celest și teluric, între sublim și tragic; altfel spus, lumea imaginată de aceasta este una a antinomiilor; însă nu una eminamente teoretică, de manuscris, ci una în perpetuă mișcare. Timpul interior îl învinge, îl depășește pe cel fizic. Tehnica mozaicului este una ce implică în egală măsură capacitățile introspective și cele imaginative. Un posibil reper al creațiilor sale ar fi acela al ,,Seminției lui Laocoon”, adică un alt nume dat puterii de a înfrunta zeii (eminamente ostili sau indiferenți) sau în traducere post-modernă, un destin imprevizibil și atotdominator. Este știut faptul că Laocoon a rămas dincolo de spațiul eposului homeric – un simbol fertil al jertfii, un mod de a răspunde la tragedia existenței. Prin el, autoarea (re)compune vizual un întreg cortegiu de motive și atitudini menite să inducă privitorului acel sentiment al plenitudinii.
Ca și pentru vechii greci, pentru Raluca-Ioana Enăchescu, rațiunea este suprema divinitate și Templul Artelor. Cu ajutorul său, se ordonează și se structurează sentimente, întâmplări sau alte ,,aventuri ale cunoașterii”.
O astfel de călătorie ne-a propus și autoarea recentelor lucrări. Ele nu sunt decât chipul ,,în oglindă” al acesteia.
Dacă Paradisul ar fi acel spațiu rezervat doar spiritelor cu deschidere spre absolut – cum spunea cândva Rilke – atunci printre ele s-ar afla și Raluca-Ioana Enăchescu.
Expoziția la care aceasta și-a adus contribuția certifică o experiență artistică și deopotrivă, legitimează pe mai departe, drumul unui creator, în pofida unui timp ,,neprielnic” cu vocile spiritului."

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.

 Speranţa Ştefănescu
13.05.2017.
Expoziția personală ,, Anotimpurile creaţiei - căutări de început’’ 
Galeria de artă Occidentului




Artista Raluca – Ioana Enpchescu se remarcă prin acuratețea execuției și printr-o rafinată modalitate de abordare a acestor tehnici, care sunt mixte. Această expoziție este grupată în mai multe registre, din punct de vedere al tehnicii abordate. Tematica este foarte variată.
Aș începe cu cea a mozaicului și am remarcat  lucrările ,,Anotimpurile’’ și ,,Odette’’ – această lebădă superbă. Tehnica mozaicului comportă pe lângă minuțiozitate, răbdare și foarte mult talent.
Un alt grupaj îl reprezintă lucrările sale de acuarelă, în care se remarcă tematica florilor, a naturii, a păsărilor.
Un alt grupaj îl reprezintă mixajul de tehnici, ceva original. Se remarcă ,,Păun’’-ul, o lucrare deosebită, o combinație de tehnici, între vitraliu și traforarea lemnului.
Elementele de limbaj plastic sunt îmbinate într-un mod armonios, astfel încât realizează compoziții plastice echilibrate, dar care în acelați timp transmit și o emoție, transmit și o putere de creație pe măsură, și de ce să fim modești, un talent aparte.

Artista Raluca-Ioana Enăchescu lucrează înconjurată de ființe dragi, de animale, iubește natura, florile, viața și reușește să redea această bucurie cu multă inspirație.


---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

 dr. Marius Tiţa

12.09.2017.
Expoziția ,, Mozaic de vacanţăi’’ 
Casa de Cultură Fr. Schiller


Artista Raluca-Ioana Enăchescu , ,,o mână de’’ artist, fizic vorbind, dar asta nu are nicio importanță atâta timp cât lucrează niște lucrări excepționale. ,,Îmbrățișare’’ și ,,Odette’’ sunt mozaicuri alegorice, foarte puternice, pline de lumină. Cu toții știm cât de greu se realizează mozaicurile. Trebuie să apreciem mai ales momentul în care ele îndeplinesc toate calitățile artistice, inclusiv cele privind emoția pe care o transmit și mesajul pe care îl transmite artistul.


15.09.2018.
Expoziția personală ,, Alegorie’’ , ARCUB, Hanul Gabroveni, Sala Arcelor, București



          Mulți dintre dumneavoastră sunteți artiști plastici care ați optat să nu faceți mozaic. Cei mai mulți se împart în două grupuri: cei care nu știu despre ce-i vorba și partea a doua, cei care stiu cât de greu se face un mozaic și se țin departe de acest lucru. Este o muncă foarrte elaborioasă, tot ceea ce înseamnă muncă în momentul executării plastice, în momentul în care punem în forma vizibilă un gând, o năzuință, o emoție, toate aceste lucruri devin și mai complicate odată cu adâncirea în gânduri, imaginea acestor simțuri și trăiri.
          Gândurile sunt principalul prieten, dar și inamic al artistului, gțndurile ne muncesc pe toți, dar în momentul în care o persoană dăruită cu harurile creației plastice este muncită de gânduri, lucrul devine din ce în ce mai complicat. Câte gânduri, câte planuri, câte viziuni ai în cap până când ai finalizat o operă plastică de o așa amploare  și de o atât de mare complexitate.
      Mozaicul se face foarte complicat. Se aleg culorile, se împart în bucățele, este practic o descompunere în tușe în pictură și apoi o recompunere în forma aceasta pură fizică materială a pietrei, pentru că centrul acela, dacă vreți de cărbune......de necesitate a acestor linii, de frumoasa culoare a cuprului, alamei, cu care toată această compoziție este accentuată. E bine să ne apropiem pentru a înțelege mai bine pe artist, foarte aprope și vedem o activitate aproape celulară de recompunere a unei imagini cere există în viziunea artistului.
         Emoționat și de ce a spus Raluca, ea a reținut faptul că am afirmat că aceste mozaicuri sunt puternic alegorice, sunt de fapt alegorii și această afirmație sunt extrem de bucuros că a generat un pas înainte, această expoziție de mozaic, care este un eveniment. Nu știu dacă am mai văzut o expoziție de mozaic. Este această ieșre pe simeză și nu cred că există o simeză mai frumoasă pentru mozaicurile Ralucăi, într-un spațiu absolut încântător.
Puterea de-a ieși pe simeză și în fața tuturor, unui public, cu o creație de acest tip, este un eveniment în sine; dacă noi putem să facem expoziții de mozaic înseamnă că viața noastră artistică este înaltă, este puternică și este foarte serioasă.
          Sunt treisprezece lucrări, alegorii, se citesc într-un suflet. O să vedeți, dacă vă aproppiați, celulelel de culoare pe care Raluca le-a așezat în acest spațiu.. Faceți doi pași în urmă și priviți în ansamblu pentru că ele în sine se citesc dintr- o privire și toate aceste elemente de compoziție, de tehnică, de grafică dacă vreți, vin să construiască această imagine.
Treisprezece lucrări de mozaic reprezintă o operă, fără a face niciun fel de exagerare. Fiecare dintre ele are un mesaj, un titlu, o construcție, o gândire, trăiesc prin ele însăle și clar au un mesaj. 
Spuneam de cele două lucrări, Răsăritul și Apusul, reprezentate de cele două lebede, care se manifestă într-un vortex, veți vedea liniile de armonie, care merg clar în zona circularului, în zona vortexului, în zona cumulării de energii și de culoare. Toate aceste elemente ne vorbesc în toate lucrările. Cele două lucrări din extremitate includ acest element al Universului, al cerului, care se remarcă și care apare ca un nibm pentru cele două ființe, care la rândul lor au o încărcătură alegorică uriașă, în mitologia grecă, romană și europeană din ultimele douăzeci de secole.
              Simeza este susținută de cele două cicluri esenșiale – Elementele primordiale  și Anotimpurile. Practic, la un momentdat putem face și o trecere, avem elemente și acolo, avem anotimpuri și aici. Când vezi o vioară, te duci către o zonă aprope palpabilă a materialului, nu mergem pe o sugestie picturală simplă, deci nu cromatic, ci aprope material, mozaicul este făcut din material greu, din piatră, din alte materiale care nu-mi stau la îndemână acum și construiesc acest cîmp vizual extrem de puternic, care la rîndul lui este o exprimare calară a artistului, a voinței artistului, o construcție vizuală pe care artistul a dorit să o realizeze.
              Mai trebuie să vorbesc de unitatea stilului, de unitatea discuției, pentru că ne aflăm în fata unor lucrări care trebuie luate în sine și spun acest element de fond.
Când vorbim de materie fundamentală este aprope tangibil și cred că este absolut genial jocul acesta aprope copilăresc al artistului, care, elaborând tehnica profundă a mozaicului, o tehnică antică, cu sensibilitatea și puritatea unui copil, ne pune elementele direct din natură; ne pune florile care mi-a spus că au fost dăruite de cineva drag, vedem fosile care ne duc clar cu gândul la primordial, vedem și conuri de brad asociate aproppe cu un mozaic vegetal.
            Jocul cromatic este de fapt armonia cromatică pe care o redă în fiecare dintre aceste construcții, construcții elaborioase. Nu revenim, nu răzuim, nu dăm jos, nu accentuăm anumite tonuri de culoare ci lucrările sunt practic construite din mici bucăți de piatră, tăiată anterior cu mânuțele astea două, tocmai pentru a completa acest turbion, această nebunie, acest zbor, acest mult terestru ăn tot ce se întâmplă.
Când vorbim despre Anotimpuri, este o armonie muzicală. Muzicaeste un limbaj artistic de înaltă abstractizare pe care îl abordează mulți dintre artiști, ca o completare, ca o susținere într-un alt nivel de sine. Vedem aici niște tonuri pasteleate; artistul trebuie felicitat pentru că reușește să facă în acest cadru extrem de complicat, să pună pe de-o parte o construcție inteligentă, să pună pe de-o paret o emoție puternică artistică și să își pună totodată acestă gândire plastică prin munca pe care o face în toată această tușă de mozaic.
           Revenind la cele patru lucrări care definesc Anotimpurile, tocmai din acest joc cromatic avem sugestia și dacă poate dacă ne vom apleca și mai mult și vom vorbi și cu artistul, vom înțelege rolul instrumentelor din fiecare anotimp.
Mozaicuri în relief.. este foarte greu să faci mozaic într-o formă nornală darmite să îl faci și în relief, să dai această tușă suplimentară în care mozaicul aprope iese în evidență. Apare necesitatea unor reliefuri....
             Deci avem relieful, avem vortexul plin de energie și de culoare, apare necesitatea unou reliefuri, iar acest mod.... dincolo practic de ce ar fi practic un șevalet, de ce ar pute fi o...., de ce ar putea fi planul strict al mozaicului, într-o concepție clasică.
Evident nu regăsim în mozaicul făcut de Raluca, formele acelea academice ci avem de-a face cu o creație plastică făcută într-o plastică aparte, care am înțeles că este dificilă, dar iată că dacă este lucrată cu mult angajament, cu multă dorință și cu puțină imaginație, iată la ce rezultate se ajunge.
             Mărturisesc că acum un an am crezut că Raluca va renunța la acest stil și va aborda în timp acuarela sau pictura, ce ar fi fost normal, tehnici care sunt mai la îndemână și care nu știu dacă te scapă de mult efort, dar te scapă cu siguranță de acele gânduri.
Totul este foarte serios, este foarte bine citit și foarte bine redat în aceste lucrări.
Avem, cum spuneam, o construcție inteligentă, avem un joc cromatic, avem un mesaj foarte clar exprimat în tehnica fără de sfârșit a mozaicului.
Repet ce am spus și la început și voi accentua, participăm la un eveniment – expoziție de mozaic, ne bucurăm că suntem prezenți în această dupamiază, în acest spațiu care el însuși este un mozaic în sine, el este potrivit pentru frumusețea exprimării în mozaic. Nu știu ce are de gând Raluca, dar cu siguranță vom fi bucuroși să participăm la următoarea expoziție de mozaic. Până atunci să ne bucurăm din plin și să ne asumăm sufletului nostru interior frumusețea mozaicului expus în această sală, în această seară, în acest cadru de Raluca și să-i mulțumim pentru această strădanie. Ce a promis, a realizat. O felicităm pentru această susținere, avem nevoie de seriozitate în viața artistică.